Bunica mea xenofoba

In privinta actualului ministru al muncii, doamna Mariana Campeanu, am avut intotdeauna rezerve privind capacitatatea profesionala si de organizare, inca de pe vremea cand era sefa a Casei Nationale de Pensii. Functionar public de-o viata, cu un aer de de bunicuta crosetand ciorapi la gura sobei, pastoreste un minister cu un buget urias dar in acelasi timp mereu insuficient.
S-a remarcat prin propaganda sociala atunci cand era in opozitie, sustine masurile de austeritate atunci cand e in  fotoliul de la guvern.
Nu am mai fost pe la Casa de Pensii de ani, dar imi aduc aminte ca niciodata nu gaseam nimic atunci cand aveam nevoie de o hartie. Un sistem arhaic si prost organizat, bazat pe dosare prafuite si uitate in colturi mucegaite, functionari tristi si plictisiti ce te priveau constant cu o scarba imensa. Sute de milioane de euro bagate in sisteme informatice care nu functionau niciodata. La fel ca  si in alte structuri similare: ANOFM, Inspectia Muncii, Oficiul National de Adoptii ori Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala.
Nu vreau sa sa intru in alte detalii negative, sunt convins ca un asemenea minister, un adevarat mamut cu picioare de lut, este foarte greu de condus si multiplele probleme sociale necesita de multe ori rezolvari imposibile, dar m-au surprins doua stiri aduse de doamna ministru in atentia publica, asa, printre breaking news legate de alte probleme primordiale ale tarii (cainii maidanezi, Rosia Montana, nunta Biancai si divortului vreunei alte starlete):

I. Intentia parlamentului de a acorda o indemnizatie lunara bunicilor, bunicelor ce au grija de nepoti in timp ce parintii se spetesc prin multinationale a fost  dezabrobata vehement printr-o declaratie cel putin ciudata:
“Nu cred ca se poate aloca o alta indemnizatie cu dedicatie neaparat pentru bunici, pentru ca o persoana care ingrijeste un copil trebuie sa corespunda anumitor standarde: sa fie in deplinatatea capacitatilor mintale, fizice, sa poata sa supravegheze un copil, sa aiba o pregatire”
Adica bunicii astia sunt cam senili, iar parintii inconstienti ar trebui sa-i trimita putin pe la pregatire, calficare, psiholog si psihiatru inainte de a le incredinta odraslele. Nu de alta dar noi n-am putea sa ne dam seama daca parintii nostrii, pe care ii stim de o viata,  corespund anumitor standarde pentru a ne ingriji copiii. Sunt convins ca un aviz de la doamna Campeanu ne-ar linisti complet, la fel cum si dansa sta si se intreaba unde sa faca naibi pregatirea aia pentru a putea sta alaturi de proprii nepoti.
Bineinteles ca motivatia reala este lipsa fondurilor pentru a suporta o astfel de cheltuiala bugetara. Ma intreb de ce in acest moment nu se sesizeaza nimeni ca bunicii stau GRATIS, fara obligatii dar si fara avize si alte calificari. Dar daca ar primi o indemnizatie, lucrurile s-ar schimba fundamental? Si extrapoland printr-o exagerare nuantata, mamele ce primesc indemnzatia de crestere ce calificare au? Le-a facut cineva un consult psihologic atunci cand au nascut? 🙂

II. In cadrul unui summit pe tema migratiei muncii la Haga, doamna ministru nu s-a sfiit sa afirme ca nici o tara din Europa nu este atat de rasista ca Olanda.

Vorbim de un fost imperiu colonial, care aduna sub umbrela reginei Beatrix (si mai nou a lui Willem-Alexander)  amestecuri de rase si natii diferite, unde toate culorile pamantului sunt prezente echidistant in viata publica, unde liberatea de exprimare si existenta nu se manifesta doar in Red Light District si amestecurile  de marijuana pe care le gasesti la fiecare colt de strada, ci mai ales printr-un sistem social echilibrat si o preocupare reala fata de cetatenii sai. Vorbim de o tara unde am gasit zeci de romani ce lucrau in diferite domenii, unde Ionut Tecuceanu (care isi cauta libertatea si inspiratia artistica de ceva timp pe acolo) tocmai considera Amsterdamul ca fiind cel mai liber şi lipsit de prejudecăţi oraş din Europa. … fun, cool, nonconformist, unic, …locul în care trăiesc cei mai fericiţi oameni.
Si scump 🙂 as completa eu plus o mancare ingrozitoare, dar care nu minimalizeaza cu nimic din  frumusetea acestui oras.  Vorbim de Olanda care este, atentie, pe primul loc in topul investitiilor straine directe in Romania!

Sa-i faci pe olandezi rasisti e ca si cum le-ai spune grecilor ca-s harnici. O Olanda xenofoba…
Singurul popor pentru care au o aversiune istorica este, surprinzator, cel german si asta din doua motive: ocupatia din timpul celui de-al doilea razboi mondial si … campionatul mondial de fotbal din 1974.
Faptul ca olandezii sunt ingrijorati ca si lor li se poate intampla ceea ce au patit Spania, Italia, Franta si Anglia inaintea lor, frica escaladarii infractionalitatii intr-o tara ce se mandreste cu siguranta si confortul creat, n-are nici un caracter xenofob. Extremisti exista in toate tarile lumii, Romania nu face exceptie; francezii ne fac tigani si spaniolii isi strang geanta sub brat atunci cand afla ca esti roman; crimele comise in Italia tin prima pagina a ziarelor zile intregi. In ultimii ani, o mare parte a valutei intrata in tara a venit de la emigrantii raspanditi in Europa, trebuie s-o recunoastem deschis.
Vindem forta de munca ieftina si putin calificata dar si specialisti IT sau medici de succes.
Pe doamna ministru ar trebui s-o intereseze in primul rand soarta copiilor ramasi acasa, cu bunicii care ii cresc pe GRATIS si care se lupta din greu sa-i duca la scoala. Ar trebui s-o intereseze in primul rand reconversiile profesionale si programele de calificare. Ar trebui sa sprijine cat mai mult proiectele POSDRU si sa asigure implementarea lor rupand multe bariere birocratice. Si pe urma n-ar mai avea, o asigur, de ce sa se mai teama de xenofobia olandezilor.