Am fost martor la cateva razii “de noapte” in cluburile din subsolul Bucurestiului. Adevarate desfasurari de forte, garda financiara, politia locala, directia vamilor. “Vanau” o diferenta de 10 lei in casa, un timbru marcat prost pe o sticla de tequila, au fosta date amenzi band-urilor care cantau pe scena deoarece nu-si platisera taxa la organizatiile privind drepturile de autor!! “Mascati” care ma intrebau ce-am facut la pranz si de ce nu am buletinul la mine. Totul pentru doi banuti in plus. Bugetul are nevoie. Contractele cu statul sunt mari, comisioanele trebuie sa fie pe masura. Si bugetul sufera. Ii e foame. Si patrunjelul din piata trebuie sa plateasca. Dar viata?
N-am vazut niciodata o actiune privind situatiile de urgenta. Alea se fac “pe zi” cu voluntari si cu primarul care da bine pe TV. Toate localurile din Centrul Vechi sunt niste capcane letale. Incendiu, cutremur, panica, nu ai nici o sansa sa scapi. Pentru ca spagile pentru aceste autorizatii sunt mici. Cei de la pompieri se vand pe o sticla de cola. Si sanitar veterinara la fel. Spagile mari sunt pentru primarie si fisc. Pentru ca banii conteaza. Dar viata?
Isi aduce aminte cineva daca a vazut un stingator intr-un club? Ne-am intrebat unde are fi o alta iesire decat usa ingusta pe unde am intrat? Si noi suntem vinovati. Ne revoltam ca sticla de apa plata este 10 lei, dar suntem extaziati cand barmanul ne pregateste un metru de shot-uri impreuna cu un arsenal pirotehnic. Si ne gandim ca vom repera iesirea la plecare, cu ajutorul celor care au baut mai putin.
Uita de revolte impotriva celor care au ajuns tarziu la locul tragediei. Uita ca sunt trei paturi libere in spitale chiar daca se darama jumatate de Bucuresti. Salvarea vine doar de la tine. Statul trebuie sa colecteze doar bani. Dar viata? E doar a ta.
Daca suportati imagini socante, gasiti cateva exemple la Zoso. Puteam fi oricare dintre noi 🙁
