Automatul de pufuleti

Odata cu cristalizarea unei asa zise clase de mijloc, apetitul pentru vacante departe de binefacerile Techirghiolului si kitsch-ul Vamii Vechi a crescut constant, stimulat si de ofertele care mai de care extraordinare lansate de agentiile de turism si spamuite constant in adresele de mail. Destinatii asiatice exotice, nisipuri fierbinti africane, metropole europene, “antalii” si “kusadasiuri”, nimic nu scapa turistului vigilent care incearca sa faca uitati 40 ani de granite ferecate. In anii 80, pana si o excursie spartana in Algeria experimentata de sora mea – pioner de frunte de altfel – in cadrul unui “schimb  de experienta” comunist a reprezentat o aventura de neuitat, orele petrecute  in escala de la Zurich marcandu-i iremediabil copilaria. Nu a contat ca cei cativa franci pe care a reusit sa-i schimbe din putinii lei primiti de la parinti din salarii de profesori i-au ajuns doar pentru o mica ciocolata elvetiana. In continuare, a ramas cea mai delicioasa ciocolata din viata ei.

Lasam truismele si ne intoarcem la farmecul businessului. Impreuna cu obisnuitele  suveniruri si biletele de la muzee, micul inteprinzator roman se intoarce si cu experienta dezvoltarii economice specifica tarilor pentru care notiunea de “piata emergenta” ar reprezenta afrontul suprem. Produse necunoscute, echipamente tehnologice revolutionare doar la noi, servicii specifice si specializate. Intrebarea “ar merge si in Romania asa ceva?” persista pe buzele multora, iar cei mai energici se apuca de studii de piata, calculeaza bugete si cu putin curaj nu ezita sa introduca ceva nou pe aceste meleaguri, cu exemple de succes: materiale de constructii, tehnici de constructii, servicii software, produse de nisa …

Dar iata o greseala frecventa de timing al dezvoltarii afacerii:

–  esti uimit de succesul automatelor de pufuleti (sa nu suparam pe nimeni) de pe strazile marilor orase europene. Spargi pusculita lu ala micu, intri in fondul de pensii al nevestii si cumperi cateva automate de calitate medie de la producatorul  din Germania. Fabricile de pufuleti au oferte generoase,  iti este usor sa inchei un contract avantajos. Varul Benedict Stamate iti faciliteaza spaga pe care o dai la Sectorul 5 “care este” si iata-te cu aparatele -n strada, avide sa inghita monezile pustilor de cartier si sa scuipe pungile de pufuleti proaspeti. Ideea (copiata) devine un succes, profitul obtinut e numai bun pentru achizitia  unor noi masinarii, la aprox 5.000 euro bucata si cu efortul unor mici leasing-uri, in 2 ani te poti mandri cu, sa zicem,  o suta impanzite in locuri strategice ale urbei.

Piata s-a maturizat, orice concitadin stie ca poate gasi la coltul strazii pufuleti, mai mici, mai mari, mai pufosi, mai crocanti, simpli sau cu diferite arome. Firmele mari din vest (si mai nou din EST)  te-au lasat sa sondezi terenul, ti-au studiat evolutia, e timpul sa intre pe piata romaneasca. Si acum apare  problema de timing: vei fi asaltat cu oferte de “exit” decent, vanzand un business si asigurandu-ti un binemeritat confort financiar pentru o buna perioada de vreme? Din pacate nu, nivelul tau de dezvoltare le permite strategia unei intrari agresive concurentiale, cu mii de automate instalate, un volum de marfa negociata astfel la preturi mai avantajoase si o politica de dumping mult mai putin costisitoare decat pretul preluarii afacerii. Astfel, pufuletii lor vor mai ieftini, mai atragatori, masinariile lor vor fi mai aratoase, polivalente, cu echipari suplimentare, ecrane hot-spot, facilitati de plata cu card etc. In sase luni vei fi marginalizat fara macar sa reusesti sa-ti amortizezi investitia in echipamente. Unde e eroarea? Cum ai reusit in numai 2 ani sa transformi o “nisa”  de succes intr-un esec financiar? Pentru ca politica “pasilor mici” s-a dovedit falimentara.

Orice poveste de business aplicata intr-o tara cu o piata dezvoltata si “importata” la noi  nu poate avea decat un unic scop:  dezvoltarea agresiva pentru o vanzare profitabila ulterioara. Indiferent daca vorbim de pufuleti, banci, instrumente financiare, telecomunicatii.  Resurse suplimentare se pot gasi, credite, leasing-uri, important este ca intr-un timp relativ scurt sa devii un competitor important pentru orcine va dori sa intre intr-un astfel de business.  E riscant sa ai un target de 100 automate de pufuleti pe o piata care ar inghiti cateva zeci de mii.  Profitul imediat reinvestit devine  insuficient.