“Salut, sunt Horatiu si sunt dependent.”
“Salut Horatiuuuu!!”
Am trait aievea acest dialog ori de cate ori gandeam rational despre o placere (vinovata si impartasita) de care pur si simplu credeam ca nu ma pot desparti. De care pur si simplu nu vroiam sa ma despart.
A trecut o saptamana de cand mi se intampla sa ma intorc din drum convins fiind ca am uitat sa iau ceva fara stiu exact ce. A trecut o saptamana in care “rup asocieri” cu ceea ce credeam eu ca sunt momente de extaz si placere suprema: cafeaua de dimineata, relaxarea dupa cina, concentrarea si in acelasi timp (paradoxal) eliminarea stresului cotidian. Ati ghicit probabil, a trecut o saptamana de cand nu mai fumez. Am renuntat la tigari, dupa 20 si ceva de ani in care mi-au fost prieten de nadejde la bine si la rau, la nunti, nasteri, botezuri, examene, interviuri (un adevarat panaceu universal, nu-i asa? ). Acum, pachetul de nicotina ramane pe raftul magazinului cautand un alt cumparator caruia sa-i vanda niste …fum. Am platit pentru fum, un fum perfid si insistent, pe care-l am si acum in suflet dar pe care sper si cred ca l-am dat la o parte, i-am intors spatele fara a privi cu mila inapoi.
Exact in urma cu o saptamana am ajuns la Diana Vasiliu de la http://allencarr.ro/ insotit de prejudecati maxime si careia ii dadeam sub 5% sanse ca ma va face sa renunt, asa brusc, la ceea ce eu nu doream sa fac. La ceea ce imi oferea, credeam eu, un confort psihic total, inclusiv prin tigara …de dupa 😛 . Am stat, am ascultat cu multa neincredere, am fost un adevar grup “challenge” , de multe ori agresiv si ironic, toti cu convingerea ca tigara ne va fi un adevarat tovaras si dupa sesiunea Allen Carr. Personal, nu stiam nimic despre metoda, nu stiam nimic despre carte, n-am incredere deloc in speakerii motivationali, nu ma poti convinge niciodata cu retete minune si “tigai care muta muntii din loc”. Sunt Toma necredinciosu’ inclusiv in ceea ce ma priveste si fug demn si fara jena de tot ceea ce inseamna “influenta maselor”.
Scriu in timpul mesei de pranz de la SMS Camp – Paraul Rece, inconjurat de 50 fumatori si inca tresar la orice click de bricheta, la orice aroma mentolata sau nu. Dar fara dorinte, fara regrete, fara efort, chiar nu simt starea aceea de sevraj nicotinic si nu pot privi in urma decat ca inchiderea unei etape de fumator inrait si atat.
Nu regret nimic, doar simt o mare usurare. Simplu.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=rzy2wZSg5ZM[/youtube]
