Silicon Valley in Caracal

Motto: stupidity and taxes, and taxes, and taxes …

Mai sunt cateva zile pana la data limita a depunerii declaratiei anuale 200 privind veniturile realizate in anul 2009. Desi instructiuni de completare se gasesc pe toate drumurile siteurile, formularul provoaca in continuare fiori, un popor intreg amintindu-si brusc de mine si de faptul suntem cunostinte/amici/prieteni/dusmani (da, am aflat ca am si asa ceva) invindu-ma la o bere, un mic, o prajitura doar de dragul de “a mai purta o conversatie”. Multumesc, sunt la regim, cu o apa plata “va rezolv” pe toti.
Odata cu aparatia impozitului minim (dl. Pogea, multumiri partidului cu aceasta ocazie) toti proprietarii – CEO, owner in limbaj academico-stiintific 🙂 – de sereluri avand titluri pompoase terminate cu  trade, com, imp-exp, associates s.a. in coada si-au adus aminte ca mai bine e sa fii fruntas pe PFA-ul propriu si personal decat codas pe un capital minim de 200 ron. In marinimia lui nemarginita, statul roman ?! aplica o impozitare lejera numita pe norma de venit pentru foarte multe activitati, speculata prompt de industriasii Romaniei de azi. Succint, o persoana fizica autorizata (PFA)  care desfasoara fapte de comert sau presteaza servicii ce pot fi incadrate la norma de venit, plateste un impozit fix anual indiferent de volumul veniturilor pe care le obtine. Aceasta norma de venit este stabilita individual de catre fiecare mosie judeteana, la nivel de consiliu local, in functie de cum se trezesc alesii urbei (mahmuri) dimineata. De fapt criteriile ar trebui sa fie legate de ponderea activitatilor in cadrul judetelor, de numarul de persoane interesate etc.

Am ales un exemplu deloc intamplator si profund interesat, o meserie de mare aplicatie si la moda pentru business-ul local si nu numai : informaticianul. Serviciile prestate sunt greu de cuantificat iar preturile variaza de la minus la plus infinit. O activitate numai buna pentru a transfera sarcina fiscala de la o societate catre persoana fizica. In discordanta cu alte meserii de baza ale societatii regasite in nomenclator, cum ar fi ceaprarzar (nota zece celui care stie ce produce un ceaprazar –fara google pls 🙂 ), daracitor, dogar, vornic, tescuitor pentru care norma de venit este aliniata oarecum la nivel national, informaticianul oltean este mai baci decat cel ardelean care sigur vrea sa-l viruseze pe cel ungurean.
In Bucuresti, se stie, orice scara de bloc detine cel  putin un geniu in C++ drept pentru care norma de venit este pe masura:

BRANSA (MESERIA) CENTRU A

SEMICENTRU B PERIFERIE C+D
Servicii de informatica 21.600 21.600 21.550

Alte judete sunt constiente ca nu detin o forta impresionanta de hackeri si nici bloggerii nu o duc prea bine (scuze pe aceasta cale celor lezati involuntar) drept pentru care au ajustat semnificativ valorile:

– Arad, de la 6.400 in municipiu la 4.600 in comune;
– Buzau, de la 11.000 la  9.900 cu o reducere suplimentara de 30% daca PFA-ul are si calitatea de salariat;
– Timis, de la 8.260 la 5.315 (bine ca nu au calculat cu si cu virgula) etc.

Judetul Tulcea pare ca duce o campanie sustinuta de atragere a tineretului IT-ist al tarii: norma de venit pentru municipiul Tulcea este de 4.050 lei, pentru orase 3.350 lei iar pentru comune doar 2.700 lei. Aceasta  se reduce cu 50% daca persoana fizica detine si, citez,  “calitatea de angajat cu carte de munca, norma intreaga”. Intelegem astfel ca un informatician cu domiciliul in comuna Frecatei judetul Tulcea va plati, anual, suma de 432 lei reprezentand impozit pe venit, indiferent daca factureaza 1.000.000 lei! Ba chiar 216 lei, daca este si angajat la firma de confectionat momeli de peste a tatalui sau.
Judetul Cluj a auzit de Jeg si impoziteaza pe masura: 30.580 lei! norma de venit pentru orasul marilor personalitati Funar si Boc.

Daca nu v-ati intrebat pana acum ce are titlul cu prefectura, e cazul s-o faceti: Caracal, municipiul care a zamislisit pe cel dintai web-developer al tarii 🙂 si singurul probabil detinator de PFA din urbe, “zeciueste” suma de 23.900 lei, ca norma de venit anuala.

caracal1foto: Ziarul de Olt

Sunt convins ca undeva, intr-un colt de fabrica dezafectata, sute de IT-isti din Caracal lucreaza febril pentru NASA si se intreaba daca sunt sau nu obligati sa depuna declaratia de venit anual, 200.

4 Comments

  1. Adi

    Ceaprazarie , vindem sepci de ceferist cu fundul rosu … vezi ca stiu ce face un ceaprazar?

  2. buna Lexus,
    foarte bun articolul,postarea!
    si de mare actualitate! in lumina”oug 58 pe 2010″nu stiu daca “pfa-ul” mai reprezinta o solutie! impozitarea era lejera si nu ma refer la norma de venit ci la ceilalti care platesc la veniturile estimate, caz in care beneficiezi de o amanare(in sensul ca declari un anume venit estimat,ptr ca nu vei sti cat vei castiga, platesti la ce ai declarat si faci regularizarea in anul urmator)dar si cand o veni scadenta! …….atunci sa vezi de unde!sa vedem viziunea “luminatilor nostri conducatori” daca vor mai lasa o sansa pfa-urilor , la profesii liberale ma refer sau ne vor “killeryyy” cu toate taxele si impozitele introduse!
    nu stiu daca maria sa FMI pusculita in tara asta impune masuri de masuri sau guvernantii nostrii: Boc, Basescu , Udrea(cred ca are alte treburi) sunt incapabili! de a guverna!de a avea idei ,solutii sau sunt total incompetenti!

    ps:sunt pro Basescu!dar de data asta nu mai pot nici eu! mi-am schimbat opinia!
    SUCCESURI!

  3. Turda-i ca şi Bucureşti, pe la 21.000+ lei pe an norma de venit pt geeks.

    Există ţări precum Egipt, unde toate business-urile sunt la normă de venit. Norma şi impozitul pe normă variază în funcţie de domeniu de activitate, locul în care îţi desfăşori activitatea, etc.

    De exemplu dacă lucrii în turism (hoteluri sau chiar vinzi mărgele la turişti) impozitul este de 40% din normă. Norma diferă dacă vinzi în mall faţă de colţul străzii pe o bancuţă.

    Sitemul e foarte ajantajos pentru stat. Evaziunea fiscală fiind minimă. Nu contează ce venituri ai, plăteşti fix. Dezavantajul pentru business man e riscul de a nu-şi realiza norma, caz în care statul îi ia din casă.

    P.S. ardelean e acelaşi lucru cu ungurean. Cel puţin aşa era pe vremea mioriţei. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *